Mânăstirea Văratec

Mânăstirea Văratec a fost ctitorita de fiica unui preot din Iași, călugărița cu numele de Olimpiada, care a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicikovski, stareț la Mânăstirea Neamț. Doi ani mai târziu, în 1787, schitul Văratec s-a unit cu schitul Topolnița pentru a forma un așezământ monahal mai mare și mai bine organizat. La 10 iunie 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mânăstirile Văratec și Agapia într-o singură gospodărie, înființând aici o școală monahală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe.

Biserica actuală a mânăstirii s-a construit între anii 1808-1812, pe locul celei vechi, și a fost pictată în 1841. Arhitectonic, biserica se prezintă ca un edificiu eclectic, cu elemente ale vechiului stil moldovenesc și elemente de arhitectură străină care au pătruns în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Mânăstirea de maici are hramul “Adormirea Maicii Domnului”, serbat anual pe 15 august. Construcția, din piatră de râu și în formă de cruce cu ziduri foarte groase, are ca element specific acoperișul celor două turle cilindrice care este în formă de clopot. Pictura din interior, datând tot din secolul al XIX-lea, este în stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptată în lemn de tisă și suflată cu aur.

În ansamblul monahal se găsesc și bisericile Schimbarea la Față (1847) și Sf. Ioan Botezătorul (1844) (în umbra căreia se află mormântul Veronicăi Micle care a decedat în 1889) clopotnița cu paraclisul Sf. Nicolae (clădiri pentru chilii și ateliere). Majoritatea maicilor lucrează în atelierele de covoare și țesături pentru veșminte și obiecte bisericești. Așezământul deține un muzeu de artă medievală și o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din care multe manuscrise și tipărituri vechi. În apropierea satului mânăstiresc se întind două rezervații forestiere celebre: “Codrii de aramă” și “Pădurea de argint”.

În ultimul timp s-au efectuat lucrări importante de reparații și renovări, iar pictura bisericii mari a fost spălată și restaurată, mai ales prin grija patriarhului Teoctist, lucrări începute în vremea când era Mitropolit al Moldovei și Sucevei. Aici a trăit și a lucrat mai mulți ani Prea Cuviosul arhimandrit Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, dar și Prea Cuviosul Roman Braga sau academicianul Zoe Dumitrescu-Busulenga, cunoscută în partea locului ca maica Benedicta, după numele său monahal.

Mânăstirea Văratec a fost și este apreciată de diverși intelectuali și oameni români de cultură, aici petrecându-și timpul liber, printre alții: Alexandru Vlahută, Dinu Pillat, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Horia Bernea, Draga Olteanu Matei etc. Ansamblul Mânăstirii Văratec a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judetul Neamț din anul 2004.